CUM SĂ AI NET ÎN VACANȚĂ

Aici ar trebui formulată o introducere care să rezoneze cu cititorul și să îi trezească un viu interes pentru articolul meu. Ceva de genul: Pleci în vacanță sau într-o călătorie de afaceri și ai nevoie să fii conectat la internet din o multitudine de motive (pe care nu le mai enumăr aici, le știți voi mai bine)? Acest articol te va ilumina iremediabil și îți va dezvălui cum să călătorești conectat la internet, ținând cheltuielile sub control și utilizând (din nou Gerunziul ăsta splendid) rețele securizate, beneficiu folositor în special celor care chiar operează cu date confidențiale – dar și celor mai timizi care se tem să nu ajungă în mâini malefice acea poză compromițătoare făcută în timp ce tundeau pudelul vreunei somități pariziene, matrafoxați fiind – ei, nu pudelul. Gata, să vorbim serios.

Așadar, ce opțiuni avem?

1. Roaming sau the old school. Trebuie avut în vedere faptul că tarifele de roaming au scăzut drastic în 2018 față de 2016, este adevărat, dar sunt aici mai multe puncte nevralgice. În primul rând, tarifele au scăzut doar in SEE (Spațiul Economic European) ce cuprinde țările Uniunii Europene și din AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb) cu excepția Elveției, bineînțeles, care dă #rezist cam la orice vine dinspre Bruxelles. În restul Europei și în celelalte continente (adică aproape tot Globul) taxele de roaming sunt încă exorbitante. Apoi, chiar și în interiorul SEE, firmele ce furizează date mobile de la noi aplică o suprataxă de roaming – ANCOM a data undă verde la suprataxe din 2017 – care, totuși,nu se compară cu tarifele precedente. În final, s-ar putea ca acoperirea rețelei să nu fie tocmai satisfăcătoare, mai ales dacă părăsești aglomerațiile urbane.
2. Rețele Wi-Fi publice sau cele din hoteluri/ restaurante etc. Din proprie experiență și nu numai, rețelele de acest fel, deși comode la prima vedere, nu sunt de încredere: de multe ori semnalul este foarte slab, nu fac față la numărul de dispozitive ce se conectează simultan, sunt slab securizate și poți deveni o victimă de data theaft etc. Alteori, pur și simplu nu merg deloc. Șoc și groază.
3. Prepaid SIM. Asta presupune să scoți un SIM din telefon și să o pui la păstrare bine-bine, cât timp folosești cartela nouă pentru date și apeluri. Evident, ai limită la traficul de date de care te poți folosi, o reîncarci după placul inimii. Dar cel mai deranjant este că trebuie să inserezi cartela într-un telefon sau o tabletă. Practic, dacă vrei să conectezi mai multe dispozitive (telefoane, laptop-uri, tablete) trabuie să faci tethering pe un telefon sau o tabletă și să admiri viteza cu care se descarcă bateria și cât de bine se incinge respectivul dispozitiv.
4. Hotspot portabil. Ei, aici doream să ajung. Clasica tehnică: întâi enumeri alternativele pe care dorești să le scoți din schemă, le subliniezi dezavantajele și apoi trântești soluția salvatoare astfel încât cititorii să și audă trâmbițele îngerașilor care vestesc vestea cea vestită.

Ce este un hotspot portabil?

Foarte, foarte multe denumiri, cele mai uzuale fiind: hotspot portabil, router sau modem wireless/ mobil ș.a. În limba engleză sunt mult, mult mai multe, precum: pocket wifi, mobile wifi, portable wifi, MiFi  sau wifi egg – ultima expresie preferată de asiatici – fiind printre cele mai folosite. Aproape că am făcut keyword stuffing de două-trei rânduri.

Așadar, ce este un astfel de gadget și cum funcționează?

• dispozitivul este de dimensiuni reduse, încape chiar și în buzunar (de aici și popularul termen de pocket wifi). 
• are încorporată o cartelă cu care nu ai treabă, este încarcată cu trafic de date de către provider (în unele cazuri, ai trafic nelimitat) și nu o scoți din dispozitiv.
• nu necesită prin urmare nici o altă sursă de internet. Dacă ești pe vârf de munte și ai semnal, dă-i cu navigarea!
• poate suporta conexiunea simultană a până la 10 dispozitive. Practic, o gașcă întreagă de indivizi inarmați cu telefoane, laptopuri și tablete. Totuși, conexiunea fiecărui dispozitiv devine puțin mai slabă cu fiecare aparat în plus conectat la hotspot.
• spre deosebire de un Wi-Fi public, pe rețeaua hotspot-ului portabil împarți conexiunea doar dacă vrei și cu cine vrei (dispozitivul este parolat și doar tu cunoști parola).
• ca posibil dezavantaj, pentru o utilizare de 10-15 ore trebuie să încarci hotspot-ul pentru 2-3 ore. (la hotel, în mașina personală sau închiriată dacă ai apelat la serviciile unei firme de car rental). Însă dacă ai un power bank problema dispare, încarci power bank-ul pe timpul nopții și ziua nu mai ai nici o grijă.

Ok, m-am convins. Cum fac rost de dispozitiv?

Există posibilitatea de a cumpăra routere portabile, însă trebuie avut în vedere și necesitatea achiziționării de date de trafic. O alternativă mai eficientă d.p.d.v. al costurilor este închirierea dispozitivelor (cu trafic de date inclus), această nișă de piață s-a dezvoltat semnificativ în ultimii 5-10 ani și prin urmare numărul firmelor ce oferă servicii de inchiriere pocket wifi a crescut considerabil.

Un proiect foarte util și pe care îl susțin este Rent-WiFi.com, practic un marketplace pentru închirieri de dispozitive portabile, unde poți să compari și să primești oferte de închiriere de la mai multe firme, urmând ca tu să decizi ce ofertă îți place cel mai mult (dacă ești fandosit și nu-ți place niciuna, nu ești obligat să închiriezi). Stai calm, nu trebuie să plătești nimic pentru serviciul ăsta.

Procesul decurge, în linii mari, în felul următor:

1. Intri pe site, alegi destinația călătoriei și vezi firmele care oferă servicii de wifi rental. Ai apoi opținunile de a cere o ofertă de la o singură companie (în unele cazuri) sau de la toate, cu posibilitatea de a adăuga mai multe destinații dorite. Alternativ, poți să intri direct pe pagina formularului de cerere de oferte și să bifezi destinația/ destinațiile dorite.
2.  Odată ce ai trimis cererea ta, în 24-48 de ore primești mai multe oferte, de la diverse firme care au posibilitatea de a-ți satisface cererea – operează în destinațiile selectate, au suficiente dispozitive pe stoc, pot livra produsul în locația specificată de tine etc.
3. OK, ai ales o firmă. De acum vei discuta doar cu ei (rent-wifi.com și-a îndeplinit scopul de a te pune în legătură cu providerii de wifi rental). Stabilești ultimele detalii și faci plata – uneori firmele îți vor cere și un depozit care ți se va returna la final dacă nu ai dat cu dispozitivul de pământ sau dacă nu l-ai aruncat în craterul unui vulcan etc.
4. Închirierea propriu-zisă. Ridici hotspot-ul din locația aleasă de tine (hotel, aeroport, chiar și de acasă), îl folosești și la final îl returnezi conform condițiilor contractuale.

That’s it! Spor la navigat pe net prin țări străine!